ankhem
Moderator
 Din: braila
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 433
|
|
Thotmosis III (1478 - 1426) dinastia XVII
Al cincilea faraon din dianstia XVIII-a, fiul lui Thutmosis al II-lea si al unei concubine, Isis(Iset), desemnat ca succesor prin oracolul lui Amon; a domnit 35 de ani. Dar, in acesta lunga donie nu a fost total independent. Dat fiind ca in momentul incoronarii avea o varsta frageda, Hatshepsut, vaduva lui Thutmosis II, a exercitat o regenta pe care a transformat-o in curand in coregenta, institutionalizand-o prin pripria sa incoronare ca faraon. In cosencita, Thutmosis III, fara sa fiedat la o parte cu totul ramanea oarecum indepartat de realitatea puterii mai ales in puterea interna. Pe masura ce devenea adult, el suporta tot mai putin aceasta situatie; astfel, cand moartea lui Hatshepsut i-a redat deplina suveranitate, in anul XXII al domniei sale, a distrus cu ciocanul cartusele reginei si le-a inlocuit cu ale lui sau cu ale bunicului si ale tatalui, Thutmosis I si Thutmosis II-lea. La sfarsitul domniei sale, instituie o noua regenta, de data aceasta absolut dorita, cu fiul sau Amenophis II, pe care i-l daruise una dintre sotii, Merytre-Hatshepsut. Thutmosis III a purtat imperialismul egiptean pe culmi. Mai intai in Nubia, unde si-a extins puterea asupra zonei cuprinse intre Cataracta a Treia si a Patra, cu capitala la Napata,in timp ce regiunile situate dincolo de aceasta erau atent supravegheate; la jumatatea distantei dintre Cataracta a Patra si a Cincea, a inaltat chiar si o stela de frontiera, la Kurgus. In Asia, in special, Thutmosis III a confirmat si a consolidat suprematia egipteana din Siria si Palestina, ceea ce a necesitat vreo 15 campanii. Prima a avut ca scop indepartarea gravei amenintari pe care o reprezenta coalitia unor printi sirieni, condusi de printul din Kadesh, oras situat in vecinatatea campiei Beqaa; in anul XXIII, faraonul, aparand la Megiddo, dintr-o trecatoare dificila, a imprastiat armata celor coalizati, care il astepta la capatul celui mai bun drum; orasul a cazut dupa un asediu de 7 luni. Printul din Kadesh abia fusese invins, cand un nou oponent, printul din Tunip, s-a ridicat impotriva pretentiilor egiptene; pus de mai multe ori pe fuga, ecesta a incetat sa le mai dea de furca egiptenilor dupa ce i-a fost jefuit orasul. Dar cel mai periculos dusman al Egiptului era Mitanni(Naharin), stat cu populatie hurita, dar condus de o aristocratie indo-europeana. Thutmosis III l-a invins gratie unei strategii ingenioase : navele sale au fost purtate pe care, de la coasta libaneza, la Eufrat, ale carui maluri au fost pustiite de faraon; acesta a inaltat o stela de frontiera, ca marturie a victoriei sale, apoi, pe drumul de intoarcere, si-a oferit un ragaz meritat, infruntand o hoarda de 120 de elefanti. Hegemonia egipteana, intarita de aceste stralucite campanii, a fost concretizata prin stabilirea unui sistem de control : cetatile din Siria si Palestina, desi isi pastrau o anumita antonimie, aveau obligatia sa plateasca impozite administratiei egiptene care era sprijinita de garnizoanele plasate in puncte strategice; sanctuarele dedicate divinitatilor egiptene constituiau un corespondent simbolic al acestei prezente militare; in sfarsit copiii potentialilor locali erau dusi ca ostatici in Egipt, unde, de fapt, primeau o educatie ingrijita, la palatul regal, inainte de a se intoarce, total egiptenizati, in tarile de origine, pentru a le urma tatilor lor; unii dintre acestia ramaneau in Egipt si faceau cariera, uneori o cariera stralucita.
O consecointa a acestui imperialism triumfator era enormul aflux de bogatii catre Egipt, sub forma prazilor de razboi sau a tributurilor platite cu regularitate. Acestea erau consacrate, in cea mai mare parte, domeniului lui Amon, dupa cum arata analele lui Thutmosis III, copiate langa "sfanta sfintelor" din templul de la Karnak. Este evident ca templul insusi a fost a fost considerabil marit si infrumusetat : coloanele de lemn au fost inlocuite cu altele, de piatra, s-a construit un nou sanctuar pentru barca divina, a fost refacuta curtea cew data din Regatul de Mijloc, pentru a adaposti cladirea unui akh-menu(templu jubilar), a fost adaugat un nou pilon, au fost ridicate obeliscuri (dintre care cel de la Constantinopol), suprafata sacra a fost inconjurata cu un nou zid de incinta etc. Activitatea arhitecturala a lui Thutmosis III s-a manifestat in majoritatea templelor, din Nubia si pana la Byblos, trecand prin Egiptul de Sus, de Mijloc si de Jos : un "sef de lucrari pentru temenosurile zeilor din Egiptul de Sus si de Jos", Minmes, relateaza ca a lucrat in 19 temple. In afara de cladiri, au mai fost innoite si obiectele de cult, al caror numar, de asemenea a crescut.
_______________________________________
Lupta mereu pentru lumea ta de vise glorioase!
|
|
