Oamenii au sosit pentru prima oara in jurul anului 35000 i.e.n. in America de Nord, probabil din zona Siberiei de astazi, pe vremea cand cele doua continente erau legate de uscat. S-au raspandit pe teritoriul Americii de Nord si de Sud, s-au adaptat la conditiile locale si au format diferite triburi, sau altfel zis "natii".
Unii dintre ei traiau din pescuit si vanatoare, altii au invatat sa cultive pamantul. Adaposturile erau diferite de la un trib la altul. Corturile portabile erau ideale pentru tribul "picioarelor negre", care ducea o viata nomada si traia din vanatoare. Indienii "pueblo" se aparau de caldura arzatoare din deĂžerturi construindu-si case de chirpici.
Popoarele de bastinasi americani si-au dezvoltat propria cultura, limba si identitate. Pana cand au pus piciorul in America primii europeni, existau deje peste 300 de "natii" si limbi indiene. Columb a fost primul european care s-a intalnit cu bastinasii americani, pe teritoriul Cubei de astazi. Crezand ca a ajuns in India de Est i-a numit "los indios", adica indieni. Denumirea s-a pastrat pana in zilele noastre, desemnandu-i pe toti bastinasii continentului american.
Din Europa, spaniolii au fost primii care s-au stabilit aici si s-au folosit de resursele noului continent. Ei au venit in calitate de cuceritori Ăži dupa ce au calatorit pe uscat prin America, au ajuns in 1513 in Florida. S-au stabilit in grupuri mai mici luand sclavi din randurile bastinasilor, pentru a-si cultiva pamanturile. I-au obligat sa renunte la propriile religii si sa treaca la creĂžtinism. Spaniolii s-au stabilit la inceput pe teritoriile de sud-est ale Americii de Nord, iar apoi au populat Ăži zona numita azi Texas. Sosirea lor a determinat schimbari uriase in viata multor popoare de indieni. Inainte de aparitia omului alb nu existau cai in America; odata cu sosirea lor bastinasii au inceput sa cumpere animale de la europeni.
Triburile de indieni care traiau la marginea preeriei situate in zona centrala a continentului, se ocupau de cultivarea pamantului si vanatoarea de bizoni. La inceput alergau pe jos dupa prada, dar dupa ce au inceput sa foloseasca caii, au devenit mult mai eficienti. Mai tarziu aceste triburi s-au mutat pe zonele de campie, urmarind migrarea populatiilor de bizoni. La inceputul secolului al XVII-lea colonistii englezi si olandezi au inceput sa populeze coasta de est. Initial, spre deosebire de spanioli, si-au cultivat singuri pamanturile, nefiind periculosi pentru indieni. Bastinasii s-au bucurat de sosirea lor, si chiar i-au ajutat, mai ales atunci cand au reusit sa procure arme de foc, instrumente de otel si diverse marfuri in urma unor schimburi comerciale.
Băstinasii Americii Prin filmele si cărtile care povesteau despre Vestul Sălbatic, o parte din istoria indienilor din America de Nord a devenit legendă. Istoria bstinasilor americani nu constă doar în povestile despre cowboy si indieni. Pieile rosii nu erau doar un singur popor, ci mai multe triburi, mai multe populatii cu moduri de viată diferite. Ei au populat continentul american cu câteva mii de ani înainte de oamenii albi. Oamenii au sosit pentru prima oară în jurul anului 35000 î.e.n. în America de Nord, probabil din zona Siberiei de astăzi, pe vremea când cele două continente erau legate de uscat. S-au răspândit pe teritoriul Americii de Nord si de Sud, s-au adaptat la conditiile locale si au format diferite triburi, sau altfel zis "natii". Unii dintre ei trăiau din pescuit si vânătoare, altii au învătat să cultive pământul. Adăposturile erau diferite de la un trib la altul. Corturile portabile erau ideale pentru tribul "picioarelor negre", care ducea o viată nomadă si trăia din vânătoare. Indienii "pueblo" se apărau de căldura arzătoare din deşerturi construindu-si case de chirpici. Popoarele de băstinasi americani si-au dezvoltat propria cultură, limbă si identitate. Până când au pus piciorul în America primii europeni, existau deje peste 300 de "natii" si limbi indiene. Columb a fost primul european care s-a întâlnit cu băstinasii americani, pe teritoriul Cubei de astăzi. Crezând că a ajuns în India de Est i-a numit "los indios", adică indieni. Denumirea s-a păstrat pănă în zilele noastre, desemnându-i pe toti băstinasii continentului american.
_______________________________________ The world's a better place when it's upside down
Civilizatiile amerindiene – poza de ReLu, in Civilizatii si culturi marcante · 41.2KB
_______________________________________ Distreaza-te tinere, cat tine tineretea Cum e cenusa-n gura, amara-i batranetea Trupul mumificat nu rade niciodata In intunericul mormantului, sub piatra
ce religie avreau? ce zei aveau? in toate filmele cu amerindieni auzi de Marele Spirit ei il vedeau pe Dumnezeu ca pe un mega spirit? sau cine este Marele Spirit?
_______________________________________ Distreaza-te tinere, cat tine tineretea Cum e cenusa-n gura, amara-i batranetea Trupul mumificat nu rade niciodata In intunericul mormantului, sub piatra
_______________________________________ Distreaza-te tinere, cat tine tineretea Cum e cenusa-n gura, amara-i batranetea Trupul mumificat nu rade niciodata In intunericul mormantului, sub piatra
"se spunea ca 20% din populatia amerindienilor nord americani isi au originea materna undeva in spatiul nord-estic Carpato-dunarean."
stiti ceva de chestia aceasta?
_______________________________________ Distreaza-te tinere, cat tine tineretea Cum e cenusa-n gura, amara-i batranetea Trupul mumificat nu rade niciodata In intunericul mormantului, sub piatra
se poate sa fi emigrat si sa fi format alaturi de alte popoare civilizatia amerindienilor
_______________________________________ Distreaza-te tinere, cat tine tineretea Cum e cenusa-n gura, amara-i batranetea Trupul mumificat nu rade niciodata In intunericul mormantului, sub piatra
dar zice ca doar 20% ceilalti 80% conteaza mult mai mult
_______________________________________ Distreaza-te tinere, cat tine tineretea Cum e cenusa-n gura, amara-i batranetea Trupul mumificat nu rade niciodata In intunericul mormantului, sub piatra
