Poze din EGIPTUL ANTIC

Arheologii au descoperit un grup de figuri gigantice sapate in dealurile din desertul ce acopera zona de coasta din sudul statului Peru, figuri despre care afirma ca sint mult mai vechi decit faimoasele linii misterioase de la Nazca. Cele aproape 50 de figuri sapate in pamint sint raspindite pe o suprafata de circa 220 kilometri patrati, in departamentul Ica, situat la 350 de kilometri distanta de capitala Lima, relateaza Associated Press, citind presa locala. Desenele pe pamint, constind din figuri umane, dar si animale, printre care pasari, maimute si diverse feline, sint opera membrilor culturii Paracas si au fost realizate intre anii 600 si 100 i.Hr., dupa cum dovedesc testele cu carbon radioactiv, a declarat Johnny Islas, directorul Institutului andin de studii arheologice din Peru. Una dintre figuri infatiseaza o zeitate locala, frecvent reprezentata pe materiale textile si ceramica din perioada respectiva. Dimensiunile desenelor pe pamint difera, cele mai mari avind 14 x 20 metri. Membrii tribului Paracas stapineau arta realizarii geoglifelor cu mult inainte de aparitia culturii Nazca, afirma Johnny Islas. Imaginile nou descoperite sint mult mai vechi decit faimoasele linii de la Nazca, a caror semnificatie reprezinta si azi un mister. Situl, inclus in 1994 in patrimoniul universal al UNESCO, contine si el numeroase reprezentari de animale. Cultura Nazca este mai tirzie decit Paracas si a cunoscut o perioada de inflorire intre anii 50 i.Hr. si 600 d.Hr. Miile de linii, care se pot vedea din spatiu au fost trasate prin curatarea solului desertic de pietrisul inchis la culoare pentru a scoate la suprafata pamintul de dedesubt, care are o nuanta mai deschisa. Desenele din perioada civilizatiei Nazca sint de doua tipuri: biomorfe (reprezentari de oameni sau animale), similare celor ramase mostenire de la Paracas, si geoglife (figuri geometrice). Rostul realizarii unor desene elaborate, de dimensiuni uriase de catre o civilizatie primitiva, este un subiect de aprigi dispute intre experti. Arheologii afirma ca, pentru realizarea liniilor de la Nazca, intreaga comunitate a fost mobilizata sute de ani si multi se intreaba de ce s-ar fi inhamat indienii la acest proiect urias avind in vedere ca geoglifele nu pot fi admirate decit din aer. De altfel, uriasele linii au fost observate pentru prima oara in 1930 dintr-un avion care survola zona. Aceasta particularitate i-a facut pe multi sa afirme ca aceste semne erau destinate unor vizitatori extraterestri, iar liniile de la Nazca reprezentau un poligon de aterizare pentru OZN-uri. Cel mai fervent sustinator al acestei teorii este faimosul Erich von Daeniken. Unii afirma chiar ca desenele ar fi fost imposibil de realizat de catre paminteni, astfel ca proiectul a fost dirijat din spatiu de extraterestri. O alta teorie este ca uriasele desene au semnificatii religioase sau magice. Unii savanti sustin ca ele reprezentau un mod de a imbuna divinitatile si de a cere ajutorul acestora, in special pentru obtinerea unor recolte manoase. Imagini similare giganticelor desene de la Nazca au fost descoperite pe obiecte ceramice dezgropate din morminte, iar o analiza atenta a grijii pe care acestia o acordau cimitirelor arata faptul ca indienii Nazca erau foarte preocupati de moarte. In acea regiune, desertul e plin de ramasite mumificate, aruncate de jefuitorii de morminte. Mumiile sint foarte bine conservate, gratie climatului arid al desertului. In aceste conditii, se speculeaza ca aici se desfasurau ritualuri menite sa asigure nemurirea sufletelor raposatilor.